numi place sa merg la gradi . nu imi mai place sa dorm nu mi sa dorm
imi place de o fata dela gradi pe nume alexandra imi place sa ma bat imi place sa pup fetele
Mai sus a scris chiar Maxim, cu degetele si gramatica sa. Completarile le dau eu. In toamna lui 2009, Maxim a fost doar 2 saptamani la gradinita. Explicatii banale pentru Rwanda sau Congo: la inceput o scarlatina, nerecunoscuta oficial si neanuntata initial la DSP (s-a mai intamplat in alti ani). Apoi au venit paduchii, care s-au indragostit chiar si de coafura educatorelor. Apoi a intervenit isteria cu “gripa porcina”. Asa ca despre toate astea am aflat, in privat, la ziua unei colege de grupa de a lui Maxim. Pe la gradi nu a mai ajuns nici macar atunci cand Mos Craciun, vaccinat, a venit sa le dea traditionalul cadou. In rest, a pierdut cateva concursuri ( un fel de olimpiade ale defunctilor Soimi ai Patriei) si cartile agramate care se baga pe gat parintilor pe filiere cat se poate de underground, de la edituri obscure. Carti scumpe, pline de furaciuni de pe internet sau din alte carti, in care plagiatorii (“autorii”) nu au nici macar bunul-simt sa corecteze greselile gramaticale sau pe cele de logica. Asa ca a urmat, la fel ca si pentru alti copii, o perioada de “educatie acasa”, la fel ca in perioada victoriana, cand copiii englezilor “avuti” aveau profesoare din Franta. Maxim, ca si alti copii din blocurile gri ale Timisoarei, a avut-o pe mama lui, care l-a mai invatat si engleza si romana si desen si pe tata, care l-a mai strecurat pe “net” la un joc cu bataie si cavaleri. Dar fara sange, ca ne “amendeaza” mama.
(semneaza: Tata lu’ Maxim)